• Română

CASA DE CULTURĂ “3 OCTOMBRIE” SATU NOU

Istoricul, activităţile principale, modul de finanţare

Casa de Cultură “3 octombrie” din Satu Nou în îndepărtatul an 1958, primeşte denumirea şi menirea. Înaintea de aceasta clădirea a fost folosită din partea Cooperativei din localitate, ea fiind ridicată prin munca benevolă a locuitorilor acestui sat. În decursul istoriei sale de 50 de ani în serviciul culturii, Casa de cultură a fost de mai multe ori premiată drept una dintre cele mai active instituţii culturale din Voivodina.
Astăzi, Căminul este Instituţie publictă finanţată din bugetul Oraşului Panciova. Are şase angajaţi şi vreo zece colaboratori onorifici, care lucrează cu ansamblurile de amatori.
În ultimii ani în incinta Casei de Cultură se organizează şi expoziţii de artă ale distinşilor artişti plastici, precum: Nada Onjin Žužić, Stanko Gvozdenac, Adagiza Harabagiu şi alţii. În ultimii ani programul Casei de cultură este tot mai variat. În acest sens s-au ţinut şi concerte de muzică clasică, jazz şi de muzică alternativă. Casa de Cultură are şi producţie editorială, astfel că a editat mai multe cărţi şi publicaţii precum şi un CD multimedial şi un CD cu muzică populară.
În cadrul programelor estivale pe platoul din faţa Casei de Cultură în ultimii câţiva ani locuitorii satului au avut ocazia să urmărească participarea ansamblurilor din Canada, Ucraina, România, Slovenia, Franţa, Cuba, etc. Datele statistice dovedesc faptul că această instituţie culturală este una dintre cele mai active de pe teritoriul Provinciei, cu peste 200 de programe realizate din anul 2005 şi până în prezent.
În cadrul Casei de Cultură lucrează împreună aprtenenţii comunităţilor naţionale sârbe, române şi rome care cultivă valorile tradiţionale şi cultura tuturor grupurilor etnice din care convieţuiesc în această localitate. În colaborare cu ONG “In medias res” din Panciova, se organizează expoziţii şi tribune publice în scopul promovării multiculturalităţii şi multietnicităţii pe aceste meleaguri.

Buletin de identitate / date statistice / disponibilitatea spaţiului

Angajaţi: şase persoane / Director, contabil, bibliotecar, decorator, casier, persoană tehnică
Orchestră 24 membri
Secţia de dansuri:
Grupul pregătitor, grupul I şi II / coordonator artistic Stojičić Gago
Grupul trei şi patru şi ansamblul I / Oparnica Živko
Grupul veteranilor şi grupul recreativ / Zeljković Veselko
Numărul de membri: grupul pregătitor -39, grupul I – 40, grupul II – 44, grupul III – 36, grupul IV – 38, ansamblul I – 40, grupul veteranilor – 24 şi grupul recreativ – 16.
Patru corepetitori şi pedagogi pentru învăţatul cântecului
Total: 277 membri
Secţia de teatru în limba română (regizor Branislav Guzina) 14 membri
Wekant (Formaţia Etno, cultivă muzica din Evul Mediu) 8 membri
Camera muzeală (istoriceni) 2 membri
Biblioteca are 120 de cititori

Angajaţi pe timp nelimitat 6 persoane
Colaboratori onorifici 10
Amatori, în jur de 330.
Pe lângă amatorii Casei de Cultură spaţiul din incinta clădirii îl folosesc şi celelelte organizaţii şi Societăţi Cultural Artistice (Departamentul de Artă şi Cultură DAC, SCA Radu Flora, fanfarele “Tineretul” şi “Cultura”…) astfel că numărul beneficiarilor este în jur de 400.
Clădirea / Sala mare are 420 de locuri (în momentul de faţă în fază de reconstrucţie), sala mică pentru 100 de spectatori, biblioteca, toalete, vestiere, galerie, sală de învăţat, două cancelarii, atelier tehnic, scena de vară (platoul din faţa Casei de Cultură).

SECŢIA DE DANSURI A CASEI DE CULTURĂ “3 OCTOMBRIE” SATU NOU
Casa de Cultură din Satu Nou, decenii la rând cultivă valorile folclorice a celor două grupuri etnice (sârbă şi română) care peste 240 de ani trăiesc împreună. Atât comunitatea naţională română cât şi cea sârbă cu gelozie păstrează şi cultivă dansurile şi cântecele înaintaşilor. Cu venirea lui Miroslav Bata Marcetici la postul de coregraf, pe la mijlocul anilor 70 se ajunge la expansiunea dansului popular la Satu Nou. Din anil 1979, ca participant permanent la trecerea în revistă a creaţiei folclorice amatoriceşti de la Ruma, unde concurează cele mai bune Ansambluri din Voivodina, Primul ansamblu folcloric al Casei de Cultură din Satu Nou a cucerit 8 plachete de aur, 4 de argint şi 4 de bronz. De asemenea şi ansamlurile mai tinere care au participat în finala Trecerilor în revistă de la Ruma au cucerit numeroase plachete de aur, argint şi bronz. În această perioadă Primul ansamblu folcloric a avut numeroase deplasări şi concerte în afara graniţelor ţării, precum în: România, Polonia, Olanda, Suedia, Danemarca, Grecia, etc.
În afara ansamblurilor folclorice în cadrul Casei de Cultură activează Orchestra de muzică populară, care numeră peste douăzeci de membri. Cultivă atât muzica populară românească cât şi cea sârbească tradiţională şi autentică. Şi orchestra de muzică populară este de asemenea câştigătoare a numeroaselor premii la nivel provincial iar ani la rând valorează pentru cea mai calitativă orchestră de muzică populară românească din Voivodina.
Orchestra a fost condusă de oamenii de vârf din lumea muzicii: Dragan Knežević, Petar Josimovici, Sorin Boleanţu… Astăzi, orchestra este condusă de Janiel Şublea, absolvent al Facultăţii de Arte Muzicale din Belgrad. Toate coregorafiile, se lucrează de pe aranjamente scrise. Deşi foarte tineri, membrii orchestrei sunt profesori, studenţi şi elevi ai şcolilor de muzică din Panciova, Belgrad, Timişoara.

Coregrafiile actuale ale ansamblului folcloric din Satu Nou:

  1. “Ej ala volem igrati mađarca”…………………………..coregraf: Marčetić Miroslav
  2. “De seară vântul bătea”……………………………………coregraf: Marčetić Miroslav
  3. “Dansuri din regiunea Crna Reka”…………………….coregraf: Dragan Paunović
  4. “Oj devojko žuta kruško”, dansuri din Studenica..coregraf: Marčetić Miroslav
  5. “Mala bašča”, dansuri din Jadar………………….cor.: prof.dr.Olivera Coka Vasić
  6. “Ca la pustă”, dansuri din Banatul românesc……….coregraf: Puiu Munteanu
  7. Jocuri din jurul Pirotului…………………………………..coregraf: Marčetić Miroslav
  8. “Korano Roma”, jocuri ţigăneşti din Surdulica…….coregraf: Paunović Dragan
  9. Jocuri din jurul oraşului Lescovac……………………..coregraf: Ruptak Ivica
  10. “Tri se ptice natpevale”…………………………………..coregraf: Ruptak Ivica
  11. Obiceiurile seceričului din jurul oračului Niš…….coregraf: Mičić Dragan

Conducătorul ansamblurilor folclorice este Živko Oparnica iar conducătorul orchestrei de muzică populară este Janiel Şublea